1. Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2. dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3. fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ, şi stăruie de el.

4. Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5. Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului, şi ca pasărea din mâna păsărarului

6. Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7. Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân;

8. totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.

9. Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

10. Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!

11. Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12. Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13. clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14. Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într-una, şi stârneşte certuri.

15. De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16. Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sunt urâte:

17. ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

18. inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

19. martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte certuri între fraţi.

20. Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21. leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât.

22. Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23. Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.

24. Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25. N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26. Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine, şi femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump.

27. Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele?

28. Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?

29. Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

30. Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31. Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32. Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33. Nu va avea decât rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34. Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua răzbunării;

35. nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.