Predica de la Krefeld din 3 mai 2009


 

 V-a fost spus deja un binevenit şi noi la rândul nostru salutăm din acest loc pe toţi aceia care sunt noi în mijlocul nostru şi într-un mod deosebit pe aceia care astăzi, sunt poate de prima dată în mijlocul nostru. Domnul cheamă afară şi pe ultimii, El ştie cine sunt respectivii, El ştie unde locuieşte fiecare în parte. Ultimul mesaj a fost dat cu scopul ca şi ultimii să fie chemaţi afară, la cina cea mare a Mielului. Noi sperăm să vină toţi, chiar şi aceia care vin din diferitele biserici şi direcţii; ei să ne înţeleagă pe noi, să-L înţeleagă pe Dumnezeu, şi să înţeleagă şi planul de mântuire a lui Dumnezeu. Noi nu spunem că doar noi suntem cei mai corecţi, dar noi mărturisim prin convingere, că Dumnezeu începând de la reformă încoace, a dăruit treziri după treziri, prin harul Său.

A existat acest început[1], în urmă cu cinci sute de ani, după aceea au urmat diferite treziri, şi în fiecare trezire doar ceata cea mică, cei aleşi, au ascultat şi au crezut mesajul vestit. Fie că a fost învăţătura neprihănirii, după aceea învăţătura sfinţirii, după aceea învăţătura despre botezul cu Duhul Sfânt şi cu foc, întotdeauna ceata aleasă a ascultat-o şi a primit-o prin credinţă, în timpul lor. Astfel este scris şi în Romani 11, „partea aleasă a ajuns la ţintă, iar toţi ceilalţi au fost împietriţi”. De aceea şi este scris: „...nu vă împietriţi inimile voastre”.



[1] Sau: străpungere – n.tr.

Predici vizualizate