Predica din Krefeld - 2 aprilie 2006

Laudă şi mulţumiri Domnului. De fapt doream ca şi fratele Russ să spună câteva cuvinte, şi de asemenea toţi fraţii care sunt aici. Avem aici fraţi care slujesc cu Cuvântul, şi ale căror inimi sunt pline. Cuvântul Domnului a ajuns la fiecare naţiune, şi pretutindeni sunt fraţi care-l vestesc. Mă gândesc la fraţii noştri din România, Austria, Elveţia, Portugalia, America de sud – pretutindeni în lume sunt fraţi care vestesc adevăratul Cuvânt, care rămân în Cuvânt, care nu trec peste mărturia Scripturilor. Suntem foarte recunoscători pentru acest lucru. Apoi azi avem o vizită deosebită – este aici fratele Hempell. Apoi sunt aici fraţii noştri, familia Ellis din Edmonton, Canada, prietenii noştri din Brazilia, Portugalia, toţi prietenii din România, din Cehia, Polonia, Slovacia. Suntem recunoscători că putem să fim aici şi să ascultăm Cuvântul Domnului cu o inimă sinceră, şi să-l primim. Poate că azi trebuie să vă spunem tuturor câteva cuvinte. Pentru mine este o zi deosebită. Acum 44 de ani, pe strada Luissen 160, la etajul 2, chiar înainte de răsăritul soarelui, Domnul mia vorbit cu un glas pătrunzător şi a spus: „Robul Meu, timpul tău pentru oraşul acesta se va încheia în curând. Te voi trimite în alte oraşe ca să predici Cuvântul Meu!” Eu am căzut pe stânga, ca lovit de trăsnet, şi am rămas pe covor. Nimeni nu-şi poate închipui puterea glasului Domnului. Aceasta este un absolut în sine, îţi trece prin toate oasele…