Predica din Krefeld - 3 iunie 2007

Apoi, avem între noi un frate din Iran – eu nu ştiu unde stă el în momentul acesta. Unde este fratele nostru din Iran? Fii binevenit în mijlocul nostru, frate iubit. Dumnezeu sa te binecuvânteze şi să fie cu tine! Fratele nostru a spus cum au ei parte de adunări, cum ascultă şi cum urmăresc. Este aşa de minunat cum DOMNUL Dumnezeu conduce lucrurile pe mapamond. Eu sunt pur şi simplu copleşit. Dumnezeu are de grijă ca al Său Cuvânt să ajungă până la marginile pământului. 

Astăzi am o veste tristă: iubitul nostru frate Russ este la spital. Nu este bine cu el: are parkinson. Noi ca biserică ne vom ruga pentru el. Vom face acest lucru, şi nu vom renunţa la încredere, ci ne vom încrede în DOMNUL. Şi ştim că El va rezolva. Pentru mine, aceasta este o veste asemănătoare cu cea a plecării acasă a fratelui Branham. Când am auzit că fratele Branham a fost luat acasă, la început mi-a venit gândul [următor]: „DOAMNE iubit, cum va fi desăvârşită Biserica Mireasă, fără slujba aceasta pe care ai dat-o Tu?”. Eu am plâns cu amar. În ziua înmormântării am plâns două ore, şi am vorbit DOMNULUI. Dar Dumnezeu ştie ce face. În ce-l priveşte pe fratele nostru iubit, Leonard Russ, îmi amintesc ce mi-a vorbit DOMNUL cu un glas pătrunzător, nu în inimă, nu o închipuire, ci eu am auzit cu urechile mele glasul DOMNULUI în 1964: „Pune-Mi pe Leonard Russ ca bătrân, alături de Paul Schmidt!” – exact cuvintele pe care le-am auzit cu aceste urechi, [cuvinte spuse] cu putere, din gura DOMNULUI. Pe vremea aceea eram adunate exact 120 de persoane, în clădire, pe strada Hubertus. Şi fratele Russ şi fratele Schmidt au fost dedicaţi DOMNULUI.