Predica din Krefeld - 2 mai 2010
Noi am simţit deja prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul nostru, deja s-a citit Cuvântul potrivit. Domnul nostru nu va veni prea târziu, ci El va veni şi noi nu ne gândim să dăm înapoi, ci dorim să înaintăm împreună cu Domnul nostru, orice ar veni asupra noastră.
Fratele Russ a citit deseori că Pavel şi Sila au lăudat, au cântat şi au proslăvit pe Dumnezeu chiar şi în temniţă[1]. Indiferent în ce situaţie vom fi puşi şi orice va veni asupra noastră, noi dorim să-L lăudăm şi să-L proslăvim pe Domnul şi să-I mulţumim pentru prioritatea deosebită, că noi putem trăi în acest timp şi putem să ne adunăm în Numele Lui, în prezenţa Lui, cu o stare interioară corectă. Întotdeauna, noi trebuie să venim şi să-L ascultăm pe Domnul de pe o poziţie corectă, în inima noastră. Această poziţie corectă le-a lipsit tuturor fariseilor şi tuturor acelora care au fost de părere că ei Îl cunosc pe Domnul Dumnezeu şi că ei vestesc Cuvântul Lui. Aşa cum a fost situaţia în trecut, aşa este şi astăzi. Toţi „ştiu mai bine” totul, dar există nişte oameni pe pământ care tac în prezenţa Domnului. Ei vin de pe o poziţie corectă, aşa cum a venit Maria, care s-a aşezat la picioarele Domnului nostru, a ascultat cuvintele Lui şi a cugetat la acestea în inima ei.
[1] Fapte 16 v.25: „Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau, şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau”.