Predica din Krefeld - 6 mai 2007

Dumnezeule mare, Îţi mulţumim din toată inima pentru sfântul Tău Cuvânt. Tu eşti Acela care a vorbit la început – Tu eşti Acela care vorbeşti acum, la sfârşit. Îţi mulţumim că putem să ne adunăm în Numele Tău, şi că putem face parte dintre aceia care au fost socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Isus Hristos, Domnul nostru. Şi noi suntem sfinţiţi prin adevăr, şi dorim să fim în continuare sfinţiţi prin adevăr, până ajungem la desăvârşire. Te rog, fii prezent astăzi într-un mod deosebit. Vorbeşte-ne nouă, şi Bisericii Tale de pe tot pământul. Ţie, Dumnezeul Atotputernic, Îţi mulţumim pentru toate, în Numele sfânt al lui Isus. Amin. 

Puteţi lua loc. Este cu adevărat un privilegiu că putem să ne adunăm fără a fi deranjaţi, ca să ascultăm Cuvântul, ca să primim învăţătură, şi ca să fim binecuvântaţi. Din Filipeni, aş dori să citesc scurt – din cap. 3 – ca să vedem că a venit vremea să avem ţinta înaintea ochilor noştri. Noi ştim cu toţii de unde aparţinem. Fil. 3.12 şi apoi v. 14: „Nu că am şi câştigat premiul, sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus”. Eşti tu apucat de El? Cuvântul Lui ţi-a vorbit? Ai auzit tu chemarea Lui „veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă pentru sufletele voastre”?