Eu am auzit – Acum însă văd

Este bine că sîntem în seara aceasta iarăşi aici. Sîntem mulţumitori că avem din nou prilejul să slujim Domnului. După ce v-am reţinut ieri seară aşa de mult, nu este bine să vă las să plecaţi iarăşi aşa de tîrziu.

Chiar mai înainte l-am ascultat pe un frate de-al nostru care a venit din Indiana. Un vis deosebit l-a frămîntat foarte mult. El nu a fost niciodată în Shreveport. Nu demult el a visat într-o noapte că ar fi venit în Shreveport, dar nu cu maşina lui. El venea în biserica în care predicam eu. El a povestit că după ce am predicat şi m-am rugat pentru bolnavi, trebuia să se întîmple ceva. În ziua următoare ar fi venit iarăşi. Înfăţişarea clădirii i-ar fi fost cunoscută, aşa spunea el. Pe partea cealaltă a străzii ar fi fost un auditoriu, dar ei nu au intrat acolo. El a spus: „Era pe partea aceasta într-o clădire care avea zidită o aripă laterală. Clădirea arăta exact ca aceasta.“ Fratele are de multe ori visuri; eu am văzut visurile lui împlinindu-se şi ştiu că sînt adevărate.