Predica din Krefeld - 1 august 2010
Amin. Luaţi loc. Astăzi avem mai multe cereri de rugăciune şi batiste care au fost puse aici ca să-mi şterg transpiraţia. Aşa a fost şi cu Pavel; nişte batiste cu care el şi-a şters transpiraţia au fost puse peste bolnavi şi Domnul a văzut credinţa acelora care au făcut acel lucru. Întotdeauna, tot ce facem în această privinţă, trebuie s-o facem prin credinţă, căci doar ce vine din credinţă poate să fie binecuvântat de Dumnezeu.
Noi am auzit că Avraam l-a crezut pe Dumnezeu. Noi cu toţii ştim că el a avut 75 de ani, când Domnul i-a vorbit pentru prima dată, şi la vârsta de 99 de ani Domnul i-a dat făgăduinţa pentru Isaac şi i-a zis: „La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce negreşit la tine; şi iată că Sara, nevastă-ta, va avea un fiu”. Avraam a râs şi a crezut; el a făcut ambele lucruri: a râs şi a crezut. „Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ şi a râs, căci a zis în inima lui: Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani?” Dacă crezi, poţi să te şi bucuri. Nu trebuie să fii trist dacă crezi, şi să ai o faţă alungită - cum se întâmplă câteodată şi cu mine. Cine poate să creadă cu adevărat, a primit deja un cadou de la Dumnezeu şi poate să se bucure.
Apoi avem un anunţ, în care este scris că unii doresc să fie botezaţi. Acest lucru poate să aibă loc după adunare.
M-au sunat prietenii noştri din Africa. Mărturia cea mai bună a venit din Burkina Faso, din partea fratelui care a organizat adunarea de acolo. El a primit vestea tristă că noi nu mai putem veni din cauza anulării zborului unui avion, dar mâna Domnului a condus totul în aşa fel, ca adunările să poată avea loc.