1. Bildad din Şuah a luat cuvântul şi a zis:

2. „Când vei pune capăt acestor cuvântări? Vino-ţi în minte şi apoi vom vorbi.

3. Pentru ce ne socoţi atât de dobitoci? Pentru ce ne priveşti ca pe nişte vite?

4. Oare pentru tine, care te sfâşii în mânia ta, s-ajungă pustiu pământul, şi să se strămute stâncile din locul lor?

5. 5. Da, lumina celui rău se va stinge, şi flacăra din focul lui, nu va mai străluci.

6. Se va întuneca lumina în cortul lui, şi se va stinge candela deasupra lui.

7. Paşii lui cei puternici se vor strâmta; şi, cu toate opintirile lui, va cădea.

8. Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea;

9. este prins în cursă de călcâi, şi laţul pune stăpânire pe el;

10. capcana în care se prinde este ascunsă în pământ, şi prinzătoarea îi stă pe cărare.

11. De jur împrejur îl apucă spaima, şi-l urmăreşte pas cu pas.

12. Foamea îi mănâncă puterile, nenorocirea este alături de el.

13. Mădularele îi sunt mistuite unul după altul, mădularele îi sunt mâncate de întâiul născut al morţii.

14. Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, şi este târât spre împăratul spaimelor.

15. Nimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuinţa lui.

16. Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sunt ramurile tăiate.

17. Îi piere pomenirea de pe pământ, numele lui nu mai este pe uliţă.

18. Este împins din lumină în întuneric, şi este izgonit din lume.

19. Nu lasă nici moştenitori, nici sămânţă în poporul său, nici o rămăşiţă vie în locurile în care locuia.

20. Neamurile care vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.

21. Aceasta este soarta celui rău, aceasta este soarta celui ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.”